Am avut dintotdeauna o opinie foarte bine conturată în ceea ce priveşte avortul.
Afară de cazurile în care fie viaţa mamei, fie cea a copilului/copiilor este periclitată, refuz să accept necesitatea unui avort. Îl văd ca pe o crimă.
Marea problemă pe care autorităţile nu vor să o vadă e lipsa unei educaţii adecvate. Lăsată doar în seama părinţilor, responsabilitatea unei educaţii sexuale corecte s-ar putea să fie prea mare şi de cele mai multe ori să ducă la un eşec.
În timpul liceului, am fost voluntar activ al Fundaţiei Tineri pentru Tineri, calitate în care mă adresam tinerilor de clasa a X-a cu privire la un comportament sexual lipsit de riscuri. Ceea ce m-a marcat enorm a fost fapul că vorbeam despre începerea vieţii sexuale în faţa unor tineri de 16 ani, dintre care mulţi
- îşi începuseră deja viaţa sexuală
- avuseseră mai mulţi parteneri sexuali
- trecuseră deja prin experienţa traumatizantă a unui avort
- nu ştiau să folosească în mod corect un prezervativ sau refuzau să se protejeze
- folosiseră pilula de a doua zi de foarte multe ori
- nu ştiau mai nimic despre sifilis, gonoree, HIV, negi genitali etc. .
Am simţit nevoia să dau o palmă unui nemernic care, la întrebarea:
Ce ştiţi despre avort? , mi-a rânjit stupid:
e 2 milioane.
Nesimţirea şi ignoranţa lui mi-au lăsat urme adânci în suflet, dar am continuat să le vorbesc tinerilor despre gravitatea şi monstruozitatea unei astfel de crime.
Adolescenţii fac sex. Inconştient. E mare nevoie de educaţie. Ce rost să le vorbesc despre protecţie la 16 ani, dacă ei se jucau de-a adulţii încă de la 14?
Mă revoltă uşurinţa cu care se fac astăzi avorturi, lejeritatea cu care te trezeşti dimineaţa cu o minune în pântece şi te culci seara cu un corp şi un suflet terfelit de un gest abominabil.
Imi plac oamenii cu pareri. Si gumele de mestecat si barbatii, da astea-s deja vicii.
September 25th, 2007 at 7:46 pm
Ai 16 ani si iubesti… sau sa ai impresia ca iubesti…decizi sa iti incepi viata sexuala cu alesul inimii….de obicei la varsta asta nu prea ai unde…dar daca problema spatiului este rezolvata….poti sa faci sex de 2-5 ori p saptamana…esti informat in domeniul contraceptiei si a ceea ce implica a face dragoste neprotejat..si totusi stii ca partenerul e doar cu tine…stii 100 %… daca se fac niste analize in prealabil problema BTS (boli cu transmitere sexuala)-urilor se exclude….presupunem ca se recurge la anticonceptionale sau la calendar sau poate ca din cauza varstei intr-o zi cazi prada pasiunii si o faci fara acoperire observi ca iti intarzie ciclul si ramai insarcinata…mie unul mi se pare cel mai normal si cel mai firesc lucru in momentul asta…in clasa a 10 sau a 11-a fiind si el probabil a 12-a…ca d obicei asa s intampla…sa aci frate avort….decat sa iti compromiti viata facand un copil ( care in cel mai fericit caz pt a trai fericit trebuie sa fie adoptat de o familie ok) si sa i-o compromiti si sa i-o compromiti si baiatului (care la 18-19 ani doreste sprobabil sa faca o facultate..sa isi faca un viitor..in nici un caz un copil…)mai bine avortezi in faza embrionala si nu mai distrugi nici o viatza si daca nu avortezi in faza embrionala avortezi p urma..si distrugi decat o viatza….iar data viitoare inainte sa o faci…te gamdesti d 2 ori
Nu e firesc ca niste oameni iresponsabili…fie ei copii sau adulti sa se joace de-a mama si de-a tata….dar e mult mai bine sa apeleze la avort…
September 26th, 2007 at 7:29 pm
Ţi-am citit şi recitit comentariul şi mi-a fost greu să-mi găsesc cuvintele potrivite… Vezi tu, exact cazuri de genul ăsta mă revoltă pe mine. Să ai toate informaţiile, să te gândeşti bine, să ai posibilitatea de a alege dacă să faci sex sau nu şi totuşi să se ajungă la avort. Chiar şi atunci când foloseşti prezervativul de fiecare dată, eşti conştient că în 2% cazuri nu are efect. Aşa scrie pe majoritatea ambalajelor. Garantat 98%. Mi-aş dori ca fiecare copilă de 16 ani să analizeze bine situaţia şi să evalueze corect riscul. 2% nesiguranţă e prea mult pentru 16 ani. prea mare incertitudine. şi să se gândească: pot / merită să îmi asum acest risc? Aici, în pasul ăsta aş vrea să se schimbe ceva. Fizic vorbind, la 16 ani o femeie este aptă să dea naştere unui copil. Psihic, tu susţii că şi-ar distruge viaţa. Ar fi ideal să înţeleagă că o viaţă sexuală activă înseamnă mai întâi responsabilitate şi mai apoi plăcere.
încheind, îţi mărturisesc că dacă al meu copil mi-ar spune la 16 ani că urmează să devină părinte, nu l-aş îndemna spre avort.