Revolte

Dac-aveţi puţintică răbdare, îmi face o deosebită scârbă să-mi amintesc prin ce-am trecut pentru un amărât de abonament de Internet.

Jalea o început de la UPC, cu care firma mamei semnase contract cu câţiva ani în urmă. Deşi exagerat de scump, a fost ok până a început să le pice reţeaua. De câteva ori pe zi, uneori problema remediindu-se chiar şi după două zile. Nervi, draci, înjurături, telefoane la serviciul lor promt de consultanţă unde apăsai tăte tastele şi stăteai cu orele să-ţi răspundă o neterminată să-ţi zică că poate e o problemă la dumneavostră, deşi tu chiar erai sigur că e o problemă, altfel nu-ţi omorai timpu’ să-i suni. După vreo lună de torturare reciprocă, mai mult UPC pe mine, decât eu pe UPC, a venit un nene ciufut şi a schimbat modemul. După ceva vreme, iar n-o mers netu. Şi-atunci am hotărât că trebe o schimbare.

Şi m-am dus la Romtelecom. Preţ mic, promisiuni mari, zâmbete exagerate pe feţele doamnelor de după birouri. Asigurări cât cuprinde că o să meargă bine, că instalarea kitului nu ia mai mult de câteva minute în mod normal, că pot suna oricând la servicii clienţi şi că mi se va trimite un tehnician în caz că nu mă descurc. Moca, desigur.

Am ajuns la firmă şi a început nebunia. Îs multe telefoane acolo, jdemii de fire… Am reuşit pân’ la urmă să le descâlcesc şi cân să rulez softul pe calculator, na că mi-a cerut parola MODEMULUI, ceva ce eu n-aveam şi nici nu-mi închipuiam c-o să mi se ceară. După jdemii de telefoane la servicii clienţi, o tanti îmi zbiară în telefon că ei nu trimit om chiar aşa uşor şi că oricum mă costă 20 EURO, deci NU E MOCA, cum mi s-a PROMIS. Am încercat să iau din nou legătura cu ei, dar după ore de aşteptat la telefon -şi am martori pentru asta- nu mi-a răspuns nimeni. Se auzea continuu muzica agasantă şi sângele izbindu-mi venele, gata gata să le crape.

Şi a început panarama. M-am dus de dimineaţă la Romtelecom şi am cerut din prima o hârtie tip să fac reclamaţie şi să mi se dea informaţiile necesare despre rezilierea contractului. În câteva secunde o întreagă echipă de operatori mi-a sărit în braţe, unul mai împăciuitor ca altul. M-am calmat şi am acceptat oferta lor. Mai încercăm mâine dimineaţă o dată. Ultima dată. Între timp am fost sunată personal de încă o angajată. Am primit scuzele de rigoare şi promisiunea că dacă problema persistă, va fi trimis un tehnician.

Ce nu înţeleg eu de ce nu se poate şi de vorbă bună în România??? De ce tre să zbier, de ce tre să-mi crească glicemia şi să am tensiunea până-n cer? De ce tre să-mi omor zece ani din viaţă ca să primesc ce mi se cuvine, ceva pentru care plătesc?!?!

Romtelecomu tre să priceapă un lucru la mintea cocoşului: că dacă ai meleoane de utilizatori şi dacă te dai de ceasu morţii să mai ai câteva meleoane, atunci e clar că tot meleoane întregi o să aibă nevoie la un moment dat de consultanţă telefonică. Şi poate ar fi util să ai mai mulţi operatori, cât să nu stea clientul fraier şi pămpălău, prost cu spume din moment ce-a sperat măcar că Romtelecomu o să-l respecte- ore întregi apăsând tasta 4 la nesfârşit şi ascultând muzică de ucis neuroni în masă.

De menţionat că după ce achiziţionezi pachetul şi semnezi contractul mai durează patru zile până poţi să ai acces la Internet efectiv. 4 zile în care nu trebuie nici să încerci să instalezi softul respectiv, că apar probleme de genul celei pe care am avut-o eu. În fine, ar fi fost util să ştiu asta chiar de la început, dar a existat o problemă de comunicare.

V-am spus eu asta acum, ca să nu mai fie erori de comunicare şi cu voi, în caz că sunteţi dornici de sinucidere lentă şi vă luaţi net de la Romtelecom.

Vă ţin la curent cu aventura. Poate se rezolvă mâine. Poate nu plesnesc de nervi.