• Eram mititică, probabil 5-6 anişori şi hiper- sociabilă, cum mă ştiţi. Am bătut-o pe mama la cap cu vreo lună înainte de ziua mea că eu vreau să invit copii acasă, că eu vreau să-mi faca ea tort cu trandafiri (din ăia de zahăr), că vreau una, că vreau alta… Vorbeam şi atunci la fel de mult ca şi acum şi-mi închipui că săraca mama pur şi simplu îmi răspundea automat la întrebări, altfel nu-mi explic de ce mi-o fi răspuns ea cu DA la întrebarea: ¨Pot să chem pe toţi copiii cu care mă joc eu?¨ la câteva ore după ce-mi spusese clar să aduc doi-trei copii, nu mai mulţi. Aşa că am chemat toţi copiii din blocul meu şi din blocurile vecine. Vreo 20 şi ceva de draci împieliţaţi. Care fireşte au venit la ziua mea şi care la câteva minute după ce au intrat în casă, căutau deja prin dulapuri să vadă ce găsesc, vărsau suc pe jos şi în general produceau dezastre. Am să ţin minte toată viaţa aniversarea aia şi mai ales discuţia de după cu mama 😀
  • La 18 anişori, am intrat somnoroasă în clasă  şi am găsit un tort pe catedră, pe colegii mei zâmbăreţi şi un perete pe care erau lipite o grămadă de poze de când eram eu mică şi până la 18 ani şi pe care scria LA MULŢI ANI din flori. 12 Auuu o confirmat încă o dată că merită să-i iubesc şi să-i pomenesc toată viaţa. Mulţumesc!
  • Anul trecut, eram la Bruxelles la o conferinţă JADE, uşor tristă că 6 martie era departe de prieteni. La 7 dimineaţa, am primit un telefon de la recepţie că e o problemă care trebuie discutată urgent şi că un angajat al hotelului va fi trimis la uşa mea în câteva minute. Mă tot gândeam ce-oi fi stricat şi cam cât o să mă coste (era un hotel cu multe stele). Unul din managerii hotelului a apărut apoi în prag cu un imens buchet de flori, un ursuleţ de pluş şi o felicitare de la un tânăr domn drag mie. La câteva zile după ce am ajuns acasă, am mărturisit unui prieten că deşi o fost frumos în Belgia, mie totuşi îmi părea rău că trecea ziua mea fără să suflu în lumânările dintr-un tort. Câteva ore mai târziu, pretenul în cauză a oprit maşina la o benzinarie şi a apărut în câteva minute cu nişte prăjiturile în care ardeau 21 de lumânări.
  • Acum câteva zile mă îndreptam supărată spre casa unui prieten, căruia mă plângeam că anul ăsta e cea mai tristă aniversare. Aveam un dedlain la şcoală pe duminică seara şi nici un pic de timp să-mi văd restul prietenilor. Ajuns în faţa casei lui, m-a rugat să aştept o clipă îniante să intru. Mi-am închipuit că lăsase ceva împrăştiat prin cameră, sau că poate îmi luase flori şi voia să mi le ofere înainte să intru. La o secundă după ce a intrat, am auzit de pe holul blocului vreo câteva glăscioare ţipând în cor: SURPRIZĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ!!!!! şi zgomote de baloane sparte. Am intrat râzând şi l-am găsit plin de confetti ţipând: Nu acuma! V-am zis că nu acuma! V-am zis că intru eu primul !!!!!!! Am suflat apoi în lumânări şi mi-am dorit ca la anul să apuc să-mi văd toţi prietenii şi încă ceva ce nu pot împărtăşi 😀

Voi cu ce momente vă mândriţi?

Written by raluca

Zambesc si rad mult. Uneori sarcastic

This article has 9 comments

  1. Cristi Reply

    Macar stim ca acest random friend nu va uita prea curand aniversarea ta.
    Btw in cizmele mele trendy Marelbo pe care am cheltuit fabuloasa suma de .. vreo 100 de lei cred, INCA SE AFLA CONFETTI.

  2. anca Reply

    ce frumos:)esti norocoasa cu asha prieteni si familie!la multi ani si din partea mea si sa traiesti,sa’nfloresti si alea alea!!!!
    ps:se zice ca..o data cu varsta,pe cat imbatranim…suntem obligati intr’un fel,sa ne debarasam de amintiri,pt ca nu mai au loc in mintea noastra…oare cat de multe putem pastra pana la capat?o sa fie ushor sa le alegem pe cele mai frumoase?o sa putem?eu una sper ca e spatiu maaaareee:P

  3. raluca Reply

    @ Cristi: Eu am strâns câteva ceasuri bune prin cameră şi tot n-am reuşit să le adun pe toate 😀 Dar a meritat

    @ anca: apai eu si gata sa le uit pe toate rele si sa tin minte numa ce-i frumos. Si faptu ca le mai scriu pe aici ma ajuta iar sa nu cumva sa uit 🙂

  4. melina Reply

    deci, nu a zis nimeni nimic de vreo extra-verificare. tin sa se consemneze si aici. dar lasa ca data viitoare iese mult mai bine 😛
    cat despre confetti eu inca am pe covor cazute de pe haine :)).

  5. raluca Reply

    @ melina: amu, sa zic sincer, mie/mi convine mai mult ca a iesit asa, ca am ce povesti. Plus ca mi-e prea drag organizatorul ca sa m-apuc sa-l pedepsesc :D. iar confetti cred ca e si acum pe-acolo 😀

  6. Movi - 4Botosani Reply

    ai asa un mod de a povesti care te face sa zambesti cand citesti … frumoase amintiri care vor ramane peste ani si ani! La multi anisori si din partea noastra si un an cat mai plin de tot felul de moemnte frumoase! 😉

  7. Pingback: Aniversare | Mai departe

Leave a Reply to Dan Cancel reply

Your email address will not be published.