Poate că cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat acasă, de Paşti, a fost că am revăzut 12 A-ul. Nu tot, ce-i drept, dar o mare parte din el.
12 A-ul e tot ce am eu mai sfânt din perioada adolescenţei, e clasa mea din liceu, e o adunătură de copii la care ţin enorm şi pe care îmi face plăcere să-i văd oricând. 12 A-ul a petrecut ca nici o altă clasă la aproape 30 de majorate, a mâncat mai multe torturi decât v-aţi putea închipui, a scris La Mulţi Ani pe perete, cu litere din flori, pe stradă, cu litere din cretă, pe un tort lăsat în miezul nopţii la în faţa unei case de la marginea oraşului, a ţipat La Mulţi Ani la 7 dimineaţa în faţa blocului unei tinere domnişoare…. Şi au fost revelioane împreună şi excursii şi chiul în grup şi poveşti de iubire şi drame şi lacrimi şi adevărate tragedii… Dar copiii de-acolo au rămas pe cât s-a putut împreună şi n-au căzut nici după repetate lovituri, unele date de timp, altele de uitare…
Îs convinsă, la fel ca oricare cioară de frumuseţea puilor ei, că am avut cea mai frumoasă clasă de liceu, că la noi au curs cele mai multe lacrimi la despărţire, că pe noi ne-au iubit profesorii cel mai mult, că noi am fost mereu mândria dirigului şi că noi suntem în continuare cel mai puternic doişpe A.
Am scris acum despre ei, despre noi pentru în liceu au fost marile noastre momente de glorie şi de cădere. Atunci am trăit întâia oară cu-atâta patimă întâmplări ce azi ni se par banale, alături ce colegi pierdeam ore întregi la aceeaşi sticlă de cola, cu ei jucam rentz şi whist, lor le-am împărtăşit planuri şi speranţe de viitor. Liceul e fără nici o îndoială pe cea mai înaltă treaptă în clasamentul vremurilor celor mai însemnate. N-au să mai fie ani ca aceia şi n-au să mai fie colegi ca atunci.
Unul din scopurile rândurilor de mai sus e să vă sunaţi colega/colegul de bancă sau de clasă şi să-l întrebaţi cum îi mai merge… Un altul ar fi să nu mai găsiţi pretexte de a nu ieşit atunci când un fost coleg vă cheamă în oraş. Un altul ar fi să vă căutaţi lista zilelor şi naştere şi anul ăsta să nu uitaţi a le ura un sincer “La mulţi ani! ”
Şi-s multe alte porniri pe care aş vrea să vi le trezesc referitor la voi şi la ai voştri colegi, însă principalul scop al rândurilor de mai sus este- pentru mine- să zic mulţumesc celor din 12 A.
Sunt de acord cu tine…. 12 A cu bune, cu rele a fost cea mai tare clasa.
citesc aproape periodic cam tot ce se scrie pe aici…..insa la articolul asta mi-a crescut inima de nu-mi vine sa cred….imi pare sincer rau ralu ca n-am ajuns si eu de sarbatori sa ma intalnesc cu majoritatea dintre voi..insa sunt sigura ca or sa mai fie si alte ocazii….iar refuzul nu o sa mai existe in vocabularul meu..v-am pupat pe toti..si vorba aia : 12A-u’ RULZZZZZZZ :*
bai copii ma lasati?!?!?
12 G a fost cea mai tare, este si va fi!! asa ca…fac of:D
@ LadyBlu_ : power tu za 12 A
@roxxy: ocazii sigur or să mai fie, şi dacă nu se ivesc singurele, cineve o să aibă grijă să le creeze. Am înnebunit pe toată lumea cu poze de la majoratele noastre şi se miră copii de pe toate meleagurile de cât de frumos a putut fi…
@Ariciu: dacă eşti cuminte, te lăsăm să iei locu 2. Iniţial ne gândeam că merităm să le avem noi pe primele 3, da rămânem doar cu primul. :p