Mi-o fost mereu greu să fiu disciplinată. Am mai zis-o pe blog. Dar nu imposibil.
Mi-e greu să învăţ o limbă străină. N-am ureche muzicală şi ăsta e un motiv pentru care modul în care reuşesc eu să asimiliez o limbă străină e mai mult matematic şi uşor mai lent decât al unei persoane care prinde din zbor. Şi cu engleza, şi cu franceza şi cu spaniola mi-a reuşit pentru că am învăţat cu profesori. La anumite ore din săptămână, în anumite zile, care mă forţau să mă ţin de program.
Ambiţia mea pe anul ăsta e să învăţ un pic de olandeză. Cursurile la facultate îs vreo 200 şi ceva de euro modulul. Prea mult, din păcate. Aşa că mă văd nevoită să o iau încetişor, de una singură. Am o carte din România cu vreo 9 cursuri pentru începători. Pe la primele pagini, autorul recomandă un sfert de oră pe zi de olandeză. Timp de câteva luni. Încep de azi, pentru că e luni. Mi-e frică să nu ma las curând.
Ceva sfaturi de început? Ce să-mi spun, cum să mă ţin de treabă, cum să nu amân şi mai ales voi ce-aţi reuşit să faceţi măreţ datorită autodisciplinei? ( Întreb asta pentru că reuşitele altora mă motivează de cele mai multe ori.)
Nevoia te învaţă! Eşti Peştoaică şi acesta e un avantaj. Succes şi perseverenţă!
@ Bogstar: thx
Nu cred că are legătură cu urechea muzicală. Despre mine în şcoală se amintea adesea atât că sunt afon, cât şi că… hmm, „am talent la limbi”, orice-o fi însemnând asta.
@ Gamaliel Duze: am trăit tătă viaţa cu senzaţia că e totuşi o legătură între cele două. Am şi văzut asta în jurul meu. Poate eşti excepţia de la regulă 😛
important este să-ţi şi placă..apoi restul mai vine şi de la sine hopefully 😉