Bricheta de socializare

Nu fumez, dar am mai tot timpul o brichetă la mine. E de socializare. Mereu cineva are nevoie, eu o împrumut mândră, urmează întrebarea fumezi? eu zic nu, apoi întrebarea de ce o ai cu tine? şi iac-aşa se iscă o discuţie. Cei care mă cunosc ştiu că nu am nevoie de o brichetă ca să pot începe o discuţie cu un necunoscut, însă uneori a fost şi ea factorul de iniţializare. Şi da, îmi place să intru în vorbă cu necunoscuţi, din simplul motiv că-s curioasă şi mereu e câte ceva de învăţat de la oricine.

Mai port cu mine şi câte un pix (deşi aseară, când aveam mare nevoie, n-am avut unul), un pachet de şerveţele umede, unul de şerveţele uscate şi un pachet de gumă. Cam ăsta e kitul de plecare din casă, cel puţin în ce priveşte lucrurile pe care îs gata să le împart cu alţii.

Voi ce mai purtaţi cu voi, din categoria ¨de socializare? ¨

* înainte să vp gândiţi că-s maniacă, ţineţi cont că oricare din obiectele enumerate mai sus îmi folosesc şi mie adesea. Dubios ar fi dacă aş umbla cu câte o lamă de ras prin geantă, în caz că ar avea nevoie vreun garçon sau vreun ruj să sar în ajutor vreounei gagici, având în vedere că eu nu folosesc ruj.