Dragii mei, e multă dorinţă în fiecare dintre noi. Şi fie că alegem sau nu să o exprimăm, uneori ea iese singură la iveală, fără ca noi s-o simţim măcar.
N-am pretenţii de psiholog, da încerc o umilă analiză a cuvintelor folosite în comentariile postului: Mai facem un joculeţ?
Cetiţi şi luaţi aminte. În 56 de comentarii câte sunt acuma, s-au folosit 13 cuvinte din familia lexicală a verbului a dori: doreau, dornice de, dorinţă, dorit, doritoare de etc.. De unde concluzionez au că acele cuvinte nu-s întâmplător acolo, deşi constrângerea cu litera d ar putea fi argument puternic. Teoria mea e însă că fiecare aveam dorinţe fierbinţi în minte când am presărat asemenea cuvinte în comentarii.
Aşa că să dăm glas şi să ne eliberăm.
Eu îs dornică de somn, de mâncare gătită, de ieşiri cu prietenii, de mers acasă şi de terminat cu licenţa.
Voi?
Eu imi doresc sa sar coarda, sa ma joc cu mingea, sa stau intr-un loc relaxat 2 saptamani… Mancare gatita, nu mai spun :p
de terminat licenta nu prea s-ar vedea, papushe. :))) 😛
eu sunt dornica de neinvatat, de chestii fara limita, de ajuns la mare, de ajuns la Moscova cat mai repede, de petrecut cat mai mult timp cu o anumita persoana.