Eternul feminin

Există fimei care cred că a fi mamă e ceva ce vine de la sine. Nu-i nimic de învăţat, ne naştem noi, damele, cu o anumită informaţie gentică ce ne obligă să fim mame bune, indeferent dacă ne dorim sau nu asta.

Pentru că mi-s dragi copiii şi pentru că mi-i uneori ruşine că-s femeie, mă revolt puternic atunci când:

• mămăi fromoase şi bine aranjate trec strada- de obicei prin locuri nepermise- împingând întâi cărucioarele în care copiii dorm liniştiţi, neştiutori de inconşienţa celor ce i-au făcut. Oare lor nu le trece prin cap că o maşină le-ar putea spulbera într-o secundă şi copil şi cărucior? Fac alergie când le văd…
• ele fac şoping târâindu-şi copiii după sine şi pierd din vedere că s-ar putea să fie mai important să te uiţi la fiu/fiică în loc de haine. Şi-uite-aşa dispar copii prin malluri, uite-aşa înghit diverse obiecte găsite pe jos, îşi prind picioarele pe la scările rulante şi lista poate continua…
• demoazelele fumează cu nesimţire şi nepăsare deşi ştiu că sunt  însărcinate sau că alăpteză sau că sugarii lor le înghit fumul. Le-aş stinge ţigara de ochi… fără resentimente
• mămicile binevoitoare care beau una mică cu diverse ocazii şi dau şi la copii să guste, ca să nu le fie poftă. Şi uite-aşa se creează alcoolicii de mâine. Se întâmplă în principal în zonele rurale şi-mi vine să plâng când îmi amintesc de câte ori am văzut fimei înmuindu-şi degetele în pahar ca mai apoi să le dea odraslelor să lingă….
• mămicile cul care-şi văruiesc fetiţele încă de la 5 ani: ojă pe unghii, freză la salon, eventual cu păr vopsit, tencuială pe ochi şi unsoare pe buze. Nu de alta, da tre să aibă fetiţa cui să semene.

* Fără nici o legătură cu subiectul discutat de mai sus, vă mărturises că tocmai am citit unul din cele mai bune posturi de până acum. Îl felicit pe Vlad şi vă urez lectură plăcută. Click aici.