Azi două perechi de ochişori boldiţi erau lipite de un acvariu dintr-un petshop. Fetiţele, de vreo 6-7 anişori amândouă, cu năsucuri mici şi umede ca de căţei, un pic grăsune, de-o frumuseţe ieşită din comun urmăreau fascinate explozia de culori peştişoreşti Întrebau cuminţi şi zâmbitoare:

  • Da ăla cât costă?
  • Da ăla cum se cheamă?
  • Da ce mănâncă?

Şi deodată, pitica cea mai blondă a trecut de la zâmbet la o seriozitate de adult şi pe un ton grav a întrebat-o pe vânzătoare:

Da sirene aveţi?

Written by raluca

În cautare de întrebari bune

This article has 8 comments

  1. oana Reply

    :)) asta imi aduce aminte de nepoata-mea care are “4 ani si 5 luni” (dupa cum ea singura sustine 😛 ). La un moment dat a zis ca e ea “insifidila”. In traducere, invizibila :)). Numai ca nu stia cum se zice corect. In rest e o desteptaciune de copil si daca ai vedea-o cat de mica. Heh…sunt scumpi cat sunt mici si cat timp nu stau pe capul meu toata ziua cum s-a intamplat vara asta 😛

  2. raluca Reply

    @oana: am şi eu o nepoată de 7 ani şi luni mergem tătă familia la prima zi de şcoală. Nici nu vreu să mă gândesc câte lacrimi or să curgă. Mi se umezesc ochii numa când mă gândesc 🙂

  3. oana Reply

    Si noi si noi. Am trei nepotele actually :P. Familie mare, ce mai? Si pe mine ma trec fiori cand ma gandesc. Ea incepe o etapa noua, eu incep o etapa noua. Diferenta dintre mine si ea e exact cea dintre mine si sora-mea.

  4. cami Reply

    ia zi ciumo, cand ai auzit tu de sirene imediat te-ai bagat in faţă sa faca licitatie fetitele pe tine, nu?
    vad ca numa sirene-ti suna-n cap ;))

  5. Aura Reply

    hihihihih, Raluca draga, pai daca nimeni n-a intervenit, a ajuns sirena din Vama la tine acasa, acum inteleg de unde povestea cu Sirena, ugh ;))

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *