Cetesc acum Citadela, de Saint- Exupéry. De aici vă împărtăşesc următoarele:
- Obligă-i să clădească un turn împreună şi-i vei transforma în fraţi. Dacă vrei să se urască, aruncă-le grăunţe.
- A dorit să obţină şi a obţinut. Dar este fericit acum? Fericirea este străduinţa de a obţine. Priviţi planta ce-şi formează floarea. E fericită după ce floarea a apărut? Nu, e sfârşită.
- Omul inferior inventează dispreţul, căci adevărul său le exclude pe celelalte. Dar noi, care ştiam că adevărurile coexistă, nu ne gândeam niciodată să coborâm până la a recunoaşte adevărul celuilalt, chiar dacă asta era greşeala noastră. Mărul, după câte ştiu, nu dispreţuieşte viţa de vie, nici palmierul- cedrul. Dar fiecare se întăreşte şi nu-şi amestecă rădăcinile.
- Singura stimă care are valoare este stima unui duşman.
Dacă sunteţi cuminciori şi-mi daţi de ănţeles că vă place, revin şi cu alte fragmente. E o carte excepţională.
