Că tot e perioadă cu reuniuni de toate felurile (de familie, de prieteni, de colegi etc) mă gândeam că e nevoie (şi poate mi s-ar potrivi şi mie) de un rol de moderator pentru asemenea întâlniri. Că atunci când sunt mulţi şi nu s-au mai văzut de demult, e păcat să se poarte discuţii în paralel şi să ajungi la final de seară cu părerea că nu te-ai bucurat chiar de toate poveştile. Aş aprecia o astfel de persoană în fiecare aşa grup. Să rânduiască pe cei şi cele ce povestesc, să conducă discuţia de la cele mai banale subiecte către cele amuzante şi apoi către cele mai profunde, să faciliteze cu delicateţe şi subiectele sensibile şi zâmbetele de nostalgie. Să se conecteze la emoţii şi să simtă exact când e momentul să insiste pe o poveste, când să o închidă pe alta şi când să cheme una nouă. Hm, de fapt un lăutar mi-a lipsit mie toată vacanţa asta.
|||
Că tot veni vorba (muhahaha, vă daţi seama că n-a venit întâmplător, înadins am ajuns aici), voi aţi auzit melodiile de pe cel mai recent album al Damien & Brothers? Se cheamă “Gipsy Rock. Change or Die”. Şi eu recomand întâi “Ursărie maximă“, “În staţie la Lizeanu” (cu Smiley) şi “Mama mea e florăreasă” (cu Loredana şi Connect-R)
|||
Cum ar fi să existe o aplicaţie pe telefon care la final de zi să trimită un sumar simplu: “azi, 60% din discuţiile tale au fost pe un ton neutru, 10% din ele au avut un ton ridicat/ agresiv şi 30% pe ton pozitiv”? şi eventual să aibă nu numai analiză de ton, dar şi de conţinut: “X% din cuvinte au o conotaţie negativă/ fatalistă, Y% o conotaţie pozitivă/ optimistă”? Ştiu că nu e tocmai încântător să ai o aplicaţie înregistrează tot ce vorbeşti, dar dincolo de aspecte de siguranţă şi confedenţialitate, ideea de a avea la fiecare final de zi o imagine clară a cum sună discursul tău mi se pare bună. Mi-a venit gândul recitind jurnalul de anul trecut. Mi-ar fi plăcut să mă înregistrez la final de zi în loc să scriu, şi să am la fiecare final de zi o voce a raţiunii care să-mi mai zică “Mai uşor cu auto-critica”/ “să ţii minte ziua de azi, e prima oară când ai urcat pe munte” / “Extaz. O zi întreagă cu cei dragi ţie”. Şi apoi m-am gândit că e relevant nu numai modul în care-mi vorbesc mie la final de zi, ci şi cel pe care-l folosesc cu toţi cei cu care interacţionez.
|||
Din categoria videos pe YouTube care mă relaxează, recomand canalul lui Evan Carmichael dedicat în primul rând antreprenorilor şi care conţine interviuri cu antreprenori, autori, actori, cercetători şi diverse persoane publice pe teme de motivaţie, succes, leadership şi alte asemenea. Cel mai recent am ascultat regulile pentru succes ale lui Denzel Washington.
Şi deşi video-urile sunt ceva mai lungi, recomand şi canalul “Actualized.Org”
|||
Ascult podcasturile (linkul e către unul recent, în care povesteşte ce a învăţat în 2016) lui Tim Ferriss cu mare plăcere, am citit cartea lui despre săptămâna de lucru de 4 ore/ zi şi m-am bucurat să aflu şi mai multe despre el de pe blogul lui Pyuric. Pe ea n-am citit-o în mod constant până acum, dar mi-a atras atenţia un link de la Zoso şi am zăbovit ceva mai mult pe pagina ei, ceea ce vă încurajez şi pe voi să faceţi.
|||
Aş vrea să ajung la măcar două concerte anul ăsta: Postmodern Jukebox (bilete aici), în martie şi Pink Martini (bilete aici), în aprilie.
|||
E prima zi din an şi mă încântă că am scris. Şi că vă pot astfel ura un an cu timp şi minte şi suflet încărcate de oameni şi proiecte dragi vouă, un an cu sănătate şi voioşie, cu suficiente momente de răgaz şi uitare de sine! Să vă fie bine şi să vă faceţi tot mai puternici!
