Vasta experienţă de viaţă de până la rotunda etate de 25 de primăveri m-a condus către o concluzie: oamenii care te cunosc cu adevărat sunt ăia care locuiesc sau au locuit cândva cu tine.

Mi-am dat seama de asta recent când am petrecut un week-end cu fetele mele de la 124 (camera de cămin 124, cămin Moxa D, anii studenţiei la ASE). Cele patru cucuiete am decis la momentul dureros al despărţirii că în fiecare an vom avea măcar o noapte în care vom dormi din nou sub acelaşi acoperiş, că să fie ca pe vremuri (adică să ne povestim toate prostiile până adormim). Iar anul ăsta în timp ce ne puneam la curent cu noutăţile mi-am dat seama că nu e nici un aspect al vieţii fiecăreia despre care celelalte să nu ştie măcar puţin.

Pentru că atunci când locuieşti cu cineva n-ai cum să ascunzi nici o trăire mai specială din viaţa ta, fie că sunt lacrimi de despărţire sau bucuria vreunui nou început. Ziua e posibil  să mai joci vreun rol social, fie eşti omul politicos, vesel de la birou, fie prietena grijulie a cuiva, fie elevul silitor al unor profesori care îţi văd un viitor frumos, fie copilul cuminte al unor părinţi care te ştiu departe, însă noaptea te curăţă de toate măştile care obligă la rigoare în comportament.

Noaptea vin peste tine emoţiile de peste zi şi numai cei care pot s-audă apa curgând la baie când tu doar te sprijini de chiuvetă şi te miri de ce vezi în oglindă sau lacrimile înfundate într-o pernă sau zâmbetele care taie laolaltă cu o privire vie întunericul nopţii reuşesc de fapt să ştie cine eşti tu. Ce te supără, ce se revoltă, ce te mulţumeşte peste măsură, care îţi sunt ambiţiile şi ce te sperie cu adevărat.

Postul se vrea a fi o pledoarie pentru intimitate socială. O invitaţie să locuieşti măcar o vreme cu colegi de cameră/ de apartament/ parteneri temporari sau definitivi de viaţă, ca să te laşi cunoscut chiar şi în momentele în care tu nu te recunoşti pe tine. Şi desigur, o alinare a dorului de fete 🙂

Written by raluca

Zambesc si rad mult. Uneori sarcastic

This article has 3 comments

  1. Anca Reply

    si asta e dovada adevarata de iubire, respect, prietenie…for life 🙂

  2. Cami Reply

    Ce frumos zici, Ralu… Clar, nu esti om dacă n-ai mâncat de pe jos împreună cu colegele de cameră, dacă n-ai dat foc la podea sau dacă n-ai zugrăvit pereții cu pastă de dinți.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *