Dintre bucuriile simple ale unui moldovean ce traieşte in asprul mediu de capitală, amintesc de exemplu aducerea unui bucureştean în sânul familiei din dulcele plai botoşănean.
Aşadar, un bun prieten neştiutor de capcanele graiului moldovinesc asculta într-o zi pe mama, povestind o păţanie de-ai ei cu un om “‘ţapăn, ţăpănel” care se întorcea de nu mai ţin minte unde. Şi mă încânta schimonoseala de pe faţă lui şi aproape puteam să simt confunzia în care se adâncea din ce în ce mai tare. Căci el, ca mulţi alţii, ştia că dacă un om e ţeapăn, atunci e decedat şi nicidecum capabil să se-ntoarcă.
Şi cam aceeaşi privire am avut-o şi eu în primul an de facultate, prima dată când un coleg mi-a cerut un “chiloţel” 🙂
Aşadar, simpaticii mei non-moldoveni, ştiţi voi ce-i ăla un om ţăpăn, tăpănel? Dacă tot suntem aici, înţelegeţi ce se întâmplă dacă o chicat o perjî-n glod?
Dar dintre moldoveni, ce daţi când vi se cere amabil un chiloţel?
Corect, moldovineste, gramatical, etc. este ” O chicat o cherja-n glod!”
Pe acelasi grai dulce: “Stii ce-i ala chilot? Ii ala care chiloteaza avioane!”
Daaaa….As fi vrut sa fiu filmata cand mi s-a cerut un chilotel… A fost…”Oh my God! Ce naiba?”
@Bogstar: :)) uitasem de chilotat
@ Lady: unei prietene i-a cerut un tip in timpul unui curs. Memorabila reactia tipei (un CEEE, MAAA?? prelung)