Mi-a mărturisit un prieten de curând că a mâncat friptură de căprioară. Fireşte că mi s-a revoltat fiecare celulă din mine şi-am explodat: Adică din cauza ta a murit o căprioară!!!… Ai ucis-o pe Bambi!
Replica lui: Nu-i adevărat, Ralu. Era moartă deja când am ajuns eu la restaurant.
Ar fi fost mai nasol daca o asorta si cu putin Bugs Bunny Fript 😛
eu n-o să pap niciodată căprioară sau iepuri… sau porumbei…Totuşi mi-s dragi puii, dar pe ei mi-ar fi greu să nu-i mănânc.
Daca era caprioara si nu cerb, atunci a mancat-o pe Feline (sau cum ar zice verisoara mea, pe Fălin)…
Stii ca revolta ta are doar un sens senitimental(pe care il inteleg si eu pe deplin, e o revolta pe care o SIMT si eu), dar logic vorbind sunt la fel de animale si alea pe care le mancam noi, cum sunt si caprioarele.
@krossfire: intrebarea care se pune este urmatoarea : Daca iepurele/carpiroara/Bugs Bunny ar fi fost un alcoolic notoriu, fara vizuina care o ardea dubios prin padure tot timpul si facea prostii ( rupea frunze, facea pisu pe copaci si umplea locul de cacareze) iar cel care l-a mancar ar fi un om de baza al societatii ( un actor foarte talentat, un inginer genial sau un doctor extrem de experimentat si priceput) , se poate spune ca sacrificiul a fost meritat ?
@ Raluca : de ce nu te oripilezi cand te gandesti ca in Vietnam oamenii mananca soareci, serpi si gandaci ? Oare cum te suporti ? 😀
@ Cătălina: Păi normal că mă înţelegi, că tu ai ochişori de căprioară şi că ele, căprioarele îs frumoase şi neajutorate şi mititele şi nevinovate… Şi într-adevăr, trebuie să mă gândesc ce-o să fac cu puişorii pe care-i devorez….
@ Dan: păi şoareci pot să mănânce, că-s urâţi şi n-au PR la fel de bun ca hamsterii. Greu mă suport, Dane…Am auzit întrebarea asta şi-n Seinfeld, btw