Am fost azi la lansarea la care v-am invitat acum două zile, în acest post.
Contextul era De ce Iubim Bucureştiul, dar am dat şi peste ocazii care mi-au amintit de ce-l urăsc.
Sorin Oprescu, invitat de seamă, a întârziat. 45 de minute. Adică totul a început mult mai târziu. A fost din cauza traficului, aşa cum el însuşi a observat ironic.
Mai multe detalii despre invitaţi şi câteva fotografii găsiţi aici.
Am plecat cu un gust amar, pentru că discursul lui Sorin Oprescu a fost unul trist, pentru că domnia sa vrea să facă multe pentru oraş, dar alte interese îi îngreunează eforturile, conform celor declarate. El nu vede lucrurile atât de negru precum ni le-a prezentat Stelian Tănase, care a punctat următoarele:
- trăim cu toţii într-o dramă.
- ce se întâmplă în momentul de faţă în domeniul construcţiilor din Bucureşti de numeşte orbecăială
- domnia sa se consideră un exemplar nefericit pentru că s-a născut şi a crescut în Bucureşti
- nu există o viziune la nivelul gestionării Bucureştiul, ceea ce ne va afecta mai ales pe termen lung
- E mare probabilitatea ca Bucureştiul să devină şi mai urât decât e.
Au fost gânduri sumbre, dar realiste. Aş fi vrut să adresez două întrebări. Retorice. N-am avut ocazia acolo, dar o fac aici:
Credeţi în dragoste la prima vedere?
Credeţi că Bucureştiul va seduce vreodată la prima vedere?
Dragostea mea pentru capitală e uşor forţată, violentă şi pătimaşă. E ca un mariaj aranjat dinainte, în care singura mea posibilitatea a fost să accept. Nu am tânjit după Bucureşti, nu am aşteptat întâia noapte ca pe cel mai frumos moment al vieţii, ci am învăţat să-l iubesc aşa cum merită.
L-am mai urât o dată imediat după terminarea evenimentului, pentru că a trebuit să aştept un autobuz peste jumătate de oră, timp în care mi-am păzit cu străşnicie buzunarele şi m-am ferit de câteva priviri libidinoase.
Toţi cei din politică vor dar nu au cu cine ori cineva îi opreşte.
Dar să revenim la Bucureşti, e frumos doar că o să ajungă in curând la zero spaţii verzi etc. Şi in plus de asta bucurestenii mai exista doar in weekend când pleacă acasă majoritatea. Sunt prea multe de spus ne place să comentăm dar nu face nimeni nimic asta e adevărata problemă.
in ultima vreme am parte doar de revolutionari…”problema e ca nimeni nu face nimic”..vrem cumva sa facem ceva si eu nu am aflat?? intr-adevar exista dorinte de schimbare…dar raman la stadiul de dorinte in sufletele noastre poluate de aerul irespirabil, in timp ce ne adancim in asfaltul de la amiaza.
Raluca…cateodata ma inspaimanta gandul ca s-ar putea sa speri la prea mult de la tarisoara noastra….
si vis-a-vis de minunatul Bucuresti…eu personal il urasc (si nu poate fi vreo urma de iubire), pe el si pe locuitorii lui din nenumarate motive…insa aici e focarul de posibilitati care s-ar putea sa ne ajute pe viitor cand ne vom intoarce in orasele noastre cu multi copaci si aer curat. ideea e ca nu ar trebui sa ne sufocam prea mult aici…
Una din multele fete ale Bucurestiului:
http://www.happyfish.ro/vrem_alta_romanie/come_to_bucharest/