Eram de curând într-o cafenea, cu o amică, aproape de ora închiderii. Am păpat o prăjiturică (2.50 euro) şi stăteam cumincioară la discuţii cu fata în cauză. Care fată a ieşit câteva minute la o ţigară şi m-a lăsat singurică şi neştiutoare la masă. Tipa de la tejghea s-a apropiat de mine şi m-a întrebat dacă mai vreu prăjiturică. Bineînţeles că am zis nu, având în minte nu gustul absolut senzaţional, ci preţul de 2.50 şi condiţia de student semi-muritor de foame (că acuma am şi salariu, de aia semi).

Între timp s-a întors fata de la ţigară, studentă şi ea, a fost  întrebată dacă vre prăjiturică şi a zis da. Eu am făcut ochii mari şi fata s-a amuzat că eu nu ştiam secretul: era ora închiderii şi prăjiturile se dau moca, nu au voie să le ţină pentru a doua zi şi altfel se aruncă şi-i păcat. Şi am rânjit inocentă la tanti de la tejghea, care s-a lămurit şi ea de nu voiam eu iniţial şi mi-a adus prăjiturica mult dorită. Moca.

Written by raluca

Zambesc si rad mult. Uneori sarcastic

This article has 6 comments

  1. Cristi Reply

    e la fel si pe la noi….relativ… stiu ca pe la kfc mcdonalds etc….mancarea ori se arunca…ori o iau angajatii acasa…o dau la caini…

  2. ntzu Reply

    ce tare….. impartaseste si la alti studenti “semi” unde este aceasta cafenea :)))))

  3. Dan Reply

    deci principiul este urmatorul: “facultatea se schimba, foamea ramane” ?

  4. raluca Reply

    @ Cristi: eu n-as numi ce se vinde la mcdonalds “mancare” 😛

    @ ntzu: The Coffee Company, vis a vis de corpul E 😀

    @ Krossfire: 🙂

    @ Dan: cam asa ceva. desi s-o atenuat si foame, nici pe departe asa de acerba ca pe vremea ASE-ului.

    @ tatastrunf: oare pana cand? 😛

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *