Eram de curând într-o cafenea, cu o amică, aproape de ora închiderii. Am păpat o prăjiturică (2.50 euro) şi stăteam cumincioară la discuţii cu fata în cauză. Care fată a ieşit câteva minute la o ţigară şi m-a lăsat singurică şi neştiutoare la masă. Tipa de la tejghea s-a apropiat de mine şi m-a întrebat dacă mai vreu prăjiturică. Bineînţeles că am zis nu, având în minte nu gustul absolut senzaţional, ci preţul de 2.50 şi condiţia de student semi-muritor de foame (că acuma am şi salariu, de aia semi).
Între timp s-a întors fata de la ţigară, studentă şi ea, a fost întrebată dacă vre prăjiturică şi a zis da. Eu am făcut ochii mari şi fata s-a amuzat că eu nu ştiam secretul: era ora închiderii şi prăjiturile se dau moca, nu au voie să le ţină pentru a doua zi şi altfel se aruncă şi-i păcat. Şi am rânjit inocentă la tanti de la tejghea, care s-a lămurit şi ea de nu voiam eu iniţial şi mi-a adus prăjiturica mult dorită. Moca.
e la fel si pe la noi….relativ… stiu ca pe la kfc mcdonalds etc….mancarea ori se arunca…ori o iau angajatii acasa…o dau la caini…
ce tare….. impartaseste si la alti studenti “semi” unde este aceasta cafenea :)))))
Trebuia sa te fi uitat cu speranta la donsoara de la tejghea si sa spui ranjind subtil ”Zacuscaaaa ?”
deci principiul este urmatorul: “facultatea se schimba, foamea ramane” ?
Moca rullez!
@ Cristi: eu n-as numi ce se vinde la mcdonalds “mancare” 😛
@ ntzu: The Coffee Company, vis a vis de corpul E 😀
@ Krossfire: 🙂
@ Dan: cam asa ceva. desi s-o atenuat si foame, nici pe departe asa de acerba ca pe vremea ASE-ului.
@ tatastrunf: oare pana cand? 😛