Şi eu, ca şi voi, mă comport diferit faţă de oameni. Oricât m-aş minţi, nu pot fi aceeaşi faţă de toţi din jurul meu. Pentru că pe unii îi simpatizez vag, pe alţii îi respect enorm, pe unul singur îl iubesc cu patimă, pe alţi îi iubesc prieteneşte, cu unii lucrez la diverse proiecte şi-atât, unii îmi sunt antipatici din varii motive. Şi n-am să privesc cu aceiaşi ochi pe cel în faţa căruia mă dezbrac de orice aparenţă şi pe cei pe care îi tolerez, deşi nu îi admir. Aşa stau lucrurile.

Şi într-un fel am să ajut un pieten sau un membru al familiei şi într-un alt fel pe o simplă cunoştinţă.

Şi deşi ajut fără să doresc ceva în schimb recunosc că mă gândesc la cei pe care îi ajut, la care ţin, ca la oameni care la rândul lor m-ar ajuta dacă aş avea nevoie. Adică am aşteptări. Nu imediate, dar am. Şi aş fi ipocrită să spun că nu-i aşa.

Şi de curând am învăţat ceva tare important de la viaţă şi de la un prieten. Şi îs convinsă că el nu se va supăra că am să vă învăţ şi pe voi: să ai mereu aşteptări de la oamenii din jurul tău în funcţie de cât pot ei să ofere, nu în funcţie de cât le oferi tu.

Şi am ajuns la discuţia asta pentru că eu tind să ofer mult, poate sufocant uneori. Şi rar am nevoie de câte ceva. Iar când acel ceva nu vine tocmai de la oamenii cărora eu le-am oferit cel mai mult, sufăr. Pentru că tocmai de la ei m-aş fi aşteptat să vină ajutorul. Dar e greşit. Ajutorul vine de la cei care îs capabili să ofere mult, nu neapărat de la cei care îs capabili să primească mult. Şi atâta vreme cât o să am aşteptări puţine de la unii dintre cei din jurul meu, diferenţa dintre ce-am aşteptat să primesc şi ce primesc se reduce considerabil. Iar asta îmi reduce considerabil supărarea. Şi ies mai repede din stări ca cea pe care am avut-o.

V-o fost de folos?

Aveţi ceva completări?

Written by raluca

În cautare de întrebari bune

This article has 5 comments

  1. Cristi Reply

    E frumos sa ajuti, e frumos sa oferi. E frumos sa fi un om bun. Insa chestia cu “facerea de bine, futere de mama” e valabila. Sunt sigur ca toti stiu asta 🙂

  2. Cristian Reply

    Buna Ralu !
    Profunda like allways !
    “Parerea mea” : suntem o persoana, un tip de om pentru fiecare alta persoana cu care intram in contact .
    @Raluca: niciodata nu e prea mult, niciodata nu oferim suficient .
    “Ajutorul vine de la cei care îs capabili să ofere mult ” , stii, nu am privit lucrurile din punctul asta de vedere pana acuma, desi poate simteam asta .
    Eu am avut si inca mai am ( din fericire poate, mai putin acum ) asteptari mari de la cei din jurul meu, am realizat ca am gresit . De aceea de curand am hotarat sa trec peste acest impas, sa iert intr-un fel pe cei pe care poate m-am suparat din acest motiv si sa merg mai departe.
    @Cristi : Sa ajuti e nobil , este minunat, energizant, te face un om bun nu unul mai frumos,in ceea ce priveste facerea de bine… parerea mea este ca a fost spusa de acela sau aceia care nu au ajutat poate niciodata pe altii sau au avut asa cum zicea Raluca, asteptari prea mari.

    Ajut…

  3. raluca Reply

    @ Cristi: uneori am mai simţit şi asta. E inevitabil… Şi deşi sună funny, zic că e periculos să nu mai faci bine deloc .

    @ Cristian: pai intr-adevar dezamagirile nu inseamna sa te opresti din a ajuta. Reglarea asteptarilor e, cred, calea. te felicit pentru lucrurile peste care reusesti sa treci, pentru ca oamenii slabi tind sa fie ranchiunosi si sa se blocheze in intamplari inerente vietii. ambele extreme is insa periculoase: si sa nu ajuti deloc, pentru ca te golseste sufleteste, dar si sa ajuti excesiv, pentru ca uiti de tine si ii sufoci pe cei din jur. Echilibru, asadar

  4. Cuciu Reply

    Daca mi-a fost de folos? Instinctiv stiam lucrurile astea de mult timp. Doar ca nu erau contrurate in cuvinte.
    Completari?
    Pai e simplu: daca zic ca in principiu sunt 2 mari grupuri in viata mea: Grupul fetelor care profita cu usurinta de mine si Grupul baietilor certati cu relatiile de lunga durata , cred ca zic cam acelasi lucru ca si tine numai ca in mult mai putine cuvinte.
    Daca as incepe sa detaliez cele doua grupuri si sa individualizez cateva exemple ai vedea si ce ma astept eu de la fiecare in parte.
    Tie cum ti se par cele 2 grupuri (bine, sunt putine cuvinte si nu am intrat in detalii, dar ideea de baza cred ca e transmisa prin exprimarea succinta de mai sus)?

  5. raluca Reply

    @ Cuciu: pai in primul rand sper ca pe langa cele doua grupuri mai sunt si altele. apoi sper ca daca ai identificat primul grup si trasatura lui caracterisitica, ai si trecut la vindecarea problemei….pentru ca daca stii sigur ca fac fetele alea si le lasi sa persiste, te banuiesc de masochism. baietii certati cu relatiile de lunga durata au sa se impace curand, ca vine varsta can ceasul biologic le spune sa se aseze. deci se rezolva de la sine. 😀

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *