Îmi beau cafeaua în dulcele târg al Ieşilor. Acu câteva minute am sosit. Ador să fiu pe drum.
Că nu-s a nimănui în clipele alea. Că nu-s nicăieri. Că mă iau la întrecere cu timpul.
Statornice şi impasibile, bornele îmi arată cifre reci. Aceleaşi ca şi data trecută.
Cred că şi drumul mă place. Mă primeşte mereu cu răbdare. Mi-a testat nervii de câteva ori. A adus nori nervoşi şi tunete crâncene deasupra mea. Îi cunosc forţa. Îl respect.
Mă înclin cu pioşenie şi pornesc din nou. La drum…