Bacşişul se oferă, nu se cere. Regulă de aur.

Nu sunt un om zgârcit, ofer bacşiş cu plăcere dar mă enervează terbil să mi se pretindă asta.

Undeva între 10% şi 20% spun cărţile că s-ar situa procentul ideal din suma totală a serviciului prestat pentru a fi oferit drept bacşiş. Las această sumă celor ce îşi fac meseria cu plăcere şi pricepere. Mi-au stricat pofta de mâncare destui chelneri iritaţi că cer detalii în legătură cu meniul. Nu-mi face plăcere să aştept mai mult de 40 de minute mâncarea sau sucul. Cu riscul de a fi înjurată cu sau fără voce tare, las bani exact cât scrie pe nota de plată. E forma mea de protest.

În Bucureşti merg cu taxiul în caz de extremă urgenţă. Am mereu bani mărunţi. 70 de mii cursa şi o bancnota de 100 de mii e o combinaţie letală pentru studenţi. Regula meseriei în Bucureşti e că nu se oferă rest. Sincer, mi-a fost frică să-l cer vreodată, deşi nimeni nu e obligat să lase bani în plus. V-am mai spus eu povestea cu nesimţirea– ca lecţie de supravieţuire în urbea cea mai de samă a ţării.

Iubesc Botoşaniul şi pentru că la o cursă de 35 de mii şi o bancnotă de 50, şoferul caută 15 mii rest. Se cheamă bun simţ. Şi-s mândră c-aici am crescut.

Written by raluca

Zambesc si rad mult. Uneori sarcastic

This article has 14 comments

  1. Ala care este Reply

    La fel cum in tara la noi nu ma deranjeaza existenta spagii, ci necesitatea sa. Obligativitatea mai bine zis. Am plecat din Bucuresti, in Cluj, si am ramas surprins cand am vazut ca la fel, mi se ofera restul inapoi cand merg cu taxiul.

  2. raluca Reply

    @ Ala care este: am fost şi eu surprins plăcută de asta în Cluj. În plus, am văzut acolo o Grădină Botanică absolut impresionantă, spre deosebire de cea poluată şi tristă a Bucureştiului.

    @Cineva: Vine un moment în viaţa oricui când anumite lucruri care erau până atunci mai mult decât suficiente şi devin brusc insuficiente. Botoşaniul nu-mi oferă posibilitatea unor studii superioare, la fel cum Botoşaniul nu-mi astâmpără pofta de teatru, jazz, concerte, seminarii de marketing, karaoke şi ceainării cochete. Este în schimb oraşul ideal pentru un copil, elev, licean şi sunt recunoscătoare că mi-am petrecut ani frumoşi din viaţă aici.

  3. irina Reply

    Poti sa ceri restul taximetristilor in Bucuresti. Am facut asta atunci cand nu mi s-au parut ok, fie pentru ca au ocolit fie pentru ca au vorbit tot timpul. Asa cum de fiecare data le cer sa opreasca manelele. Esti clientul lor si pana la urma toate masinile au un indicativ care te ajuta sa faci o reclamatie exact soferului care te-a enervat 😀

  4. raluca Reply

    @irina: mereu imi vin in minte poveştile acelea cu taximetrişti care îşi snopesc clienţii pentru că nu au să le mai dea 20 de mii şi cred că de asta nu am prea avut curajul să cer restul. e mai convenabil pentru mine să am bani mărunţi. Nu imi place cearta in general şi simt că m-aş ţigăni în zadar. Îs un om fraier din punctul ăsta de vedere.

  5. irina Reply

    bai, cand ceri restul poti sa o faci civilizat, adica nu te dai jos din masina sau cand ii dai banii intrebi daca are schimbat.. Nu m-am certat cu niciun taximetrist, sugerez finut ca vreau restul atunci cand e cazul, daca nu mi-l da plec, dar pana acum nu mi-a zis nimeni “restul ramane la mine” .

  6. VladAce Reply

    ma intorceam intr-o seara acasa…78.000 pe aparat…aveam 80 schimbatzi dar mai aveam si de 100…de obicei las mereu suma rotunda…acum daca se intampla sa am ..am lasat fix…taximetristul mi-a reproshat ca de ce ii dau fix…Nesimtzirea asta ma scarbeshte…am luat inapoi cei 8 lei i-am dat 10 i-am zis sa aibe si el de paine cand s duce acasa si am plecat…oricum…jalnic 🙁

  7. Diab Reply

    Papushe… 7% e politicos. Peste … nu e frumos 🙂
    Cel putin asta tin eu minte de la “Educatie civica” (?!).
    Cat despre taxiuri… VOI ATI VAZUT CAT S-A SCUMPIT MOTORINA?
    My next car is a petrol car:-D

  8. Zeffy Reply

    de exemplu in unele tari (Israel, Ungaria) sunt casute speciale pentru bacsis. lasi acolo cat vrei si la sfarsitul zilei banii de acolo se impart la angajati in mod egal

  9. melcul care face miau Reply

    :))) aveam o discutie prin botosani cu un var de-al meu. Tema a fost numarul extraordinar de mare al taxiurilor din micul oras Botosani. Concluzia trasa din urma discutiei: multa spalare de bani. asta ca tot veni vorba de taxiurile din boston city.
    cat despre inocenta soferilor nik d zis. depinde de caracter. asa s-au invatzat astia de prin bucarest si greu sa-i dezveti. pe mine sincer m-a deranjat cel mai mult odata cand am luat un taxi de la gara, ajungand acasa de la mare, fiind mult prea obosit ca sa mai i-au mijlocul de transport in comun si ca sa mai fac reclamatie la o cursa de 35 d Ron acu 4 ani, care nu facea mai mult de 10-15. bine ca mi-a ramas de la mare k pt nesimtirea lui nu a ramas bacsis (nu k i-ar fi trebuit)

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *