Am uitat că azi e Sfântul Andrei. Am văzut acum câteva minute o ştire. Şi am ratat entuziasmul de a adormi cu gândul că-mi voi visa alesul.
Dar ce-am visat, chiar fără să ştiu că noaptea ce-o trecut o fost una specială, zic eu că e mai util decât dacă mi-aş fi ştiut ursitul.
Toată noaptea mama m-a învăţat cum să tai o găină şi cum s-o gătesc. Totul foarte detaliat şi sângeros. Îmi explica de tăierea tendoanelor şi scoaterea măruintaielor, de jumulire, de pârlire cu o răbdare şi cu o minuţiozitate aproape de speriat. Şi-mi repeta că e musai să ştiu să fac un borş de găină dacă vreu să mă mărit.
Deci nu ursitul mi-a fost dat în vis, ci ce trebe să fac ca să mă ceară de nevastă 😛
Şi-am să vă întreb: e important să ştii să faci sarmale ca să nu rămâi fată mare? Trebuie să ştii să jumuleşti o găină? Bărbatul trebuie să taie un porc ca să fie demn de însurătoare? Ce mai e esenţial înainte de măritiş: apretat, cusut, curăţat?
Tot despre măritiş am scris şi icişa: Da fără zestre nu mă mărit?
Nu, nu am nici un motiv să vorbesc atâta despre asta. E doar curiozitate 😀
Eu zic ca e nevoie de facut bors si alte povesti in cazul in care ai de gind sa devii casnica… sau sa nu dai bani pe un iesit la restaurant din cind in cind. Nevasta-mea e master la sarmale si borsuri, dar eu cind vad mortaciuni plutind printre verdeturi in oala aia, imi vine sa o iau la fuga. Din fericire, se descurca si cu supa cu perisoare de minune – my favorite, so…
P.S. Singurul porc pe care l-as taia ar fi adi nastase… plus inca vreo citeva duzini ca el.
P.S. 2 Ce te faci daca ursitul e vegetarian? 😀
@ KodrutZ: mi-ar conevni de minune dacă ar fi vegetarian. N-aş mai pune au mâna pe animale decedate 😀 Casnică nu pre vreu să mă fac, deci cred că mă eschivez şi cu gătitul 😀
Cunosc cateva femei care sunt bune gospodine..si totusi au ramas fete mari.
Nimeni si nimic nu-ti poate garanta ca daca tu vei sti cum sa tai un pui si sa faci o mancare gustoasa sau vei as in ale curateniei iti va aduce ursitul.
Romancele sunt excelente gospodine. E o traditie ce se transmite de la mama la fiica. Mamele noastre au fost invate de mamele lor, respectiv bunicile noastre.
Astazi traditia pare a se opri. Nu prea vad cum o femeie de cariera , a carei agenda este incarcata cu intalniri de afaceri, mai gaseste undeva timp sa taie si sa,,cenatuiasca,, un pui pentru un bors bun.:)
@ Darry.anna: trebuie să recunosc că nu sunt nici pe jumătate atât de gospodină pe cât e mama. Şi sper să îmbunătăţesc ceva la capitolul ăsta. Şi pentru că dragostea trece prin stomac, dar şi pentru că sper ca ai mei copii să aştepte o masă gătită de mine la fel cum aştept eu una de-a mamei. E într-adevăr greu să strecori momente din astea zilnic, da poate măcar o dată pe săptămână am să reuşesc.