Revolte

Pentru că joculeţul ăsta a decurs neaşteptat de bine, azi propun unul asemănător, dar cu o constrângere. Toate cuvintele trebuie să înceapă fie cu litera V, fie cu litera D.

Adică toate cuvintele pe care le puteţi folosi pot începe cu V sau cu D.

Regulile anterioare rămân valabile: eu încep fraza şi fiecare din voi mai adăugaţi cuvinte sau fraze, lăsând în acelaşi o frază deschisă, astfel încât următorul cititor să completeze şi el. Vă sfătuiesc să vă uitaţi un pic pe jocul anterior.

Uneori, două persoane pot comenta aproape în acelaşi timp, aşa că rămâne la latitudinea următorului cititor să aleagă ce poveste vrea să continue. Nu uitaţi să lăsaţi fraza deschisă pentru următorul comentator.

Aşadar, să începem:

Vulturul vede doi …..

N-am sub nici o formă dispoziţia să lucrez la licenţă acum. Aşa că mă tot gândesc la vremurile bune dinainte de BAC, când din aceeaşi stare cruntă de neputinţă şi stres am născut un joculeţ care la vremea respectivă a fost de succes printre cunoscuţi.

Regula e simplă. Încep o frază şi fiecare din voi mai adăugaţi cuvinte sau fraze, lăsând în acelaşi timp loc pentru următorul cititor să completeze şi el. Devine cu adevărat interesant când discuţia deviază spre subiecte interzise.

Hai să vedem dacă mere şi pe blog.

Rog primul cetitor să completeze fraza:

Nu am jumulit niciodată o …….

iar al doilea să continue ce începe primul şi tot aşa.

Spor. Pe parcurs o să mai intervin.

Azi am găsit în coada de moderare un comentariu de la o persoană de la Snack Attack, la postul Hrană Vie.

Nu pot decât să fiu plăcut impresionată de atitudine şi de promptitudinea răspunsului. Vă învit să cetiţi ca să vă lămuriţi ce-i cu hrana vie.

Părerea mea rămâne că formularea mesajului nu e cea mai fericită tocmai pentru că sintagma hrană vie are conotaţii negative. Înţeleg ce anume au vrut să sugereze, am menţionat deja că mănânc şi eu de la Snack Attack uneori, insă chiar cred că ar trebui schimbat mesajul. De altfel, comentariile voastre au demonstrat că avem percepţii asemănătoare, probabil că mulţi alţii care văd pentru prima dată sloganul gândesc la fel.

Indiferent însă dacă vor schimba sau nu sloganul, cei de la Snack Attack merită o bilă albă pentru profesionalism în a manageria situaţii delicate.

Bine v-am găsit, dragi cetitori.

Mulţumesc celor care ieri dimineaţă mi-au dat Sms-uri panicaţi că nu mai merge www.ralucahritcu.ro. Mulţumesc tuturor celor care s-au îngrijorat.

Problema a fost una de hosting, dar eu sunt mereu încojurată de oameni inteligenţi şi binevoitori, care m-au ajutat şi de data asta în timp record. Gratitudine din inimă!

Mulţumesc cu patimă unui sus-pus al blogosferei, care a investit timp şi răbdare în a mă ajuta. Sigur, i-am promis recunoştinţă veşnică şi sper din suflet să nu pozeze nimeni momentul în care i-o voi oferi

Acestea fiind spuse, mă bucur să ne reauzim şi vă mai cer puţintică răbdare. Mai e un examen mâine….ultimul şi-apoi revin cu posturi ceva mai efervescente.

S-aveţi o zi faină. Între timp, mi-ar gâdila rău de tot orgoliul dacă mi-aţi povesti ce-aţi simţit când aţi văzut că e suspendat contul şi cum vedeţi voi lumea fără blogul meu, dacă v-o puteţi închipui în felu ăsta

P.S. Asta e genul ăla de rugăminte, ca şi Iubitule, spune-mi, trebuie să slăbesc?, la care e bine să răspundeţi prin minciuni nevinovate.

Ziceţi des: Rămân dator?

Şi dacă ziceţi, vă şi ţineţi de cuvânt?

Mă tot întreb că şi eu zic des asta şi aud la rândul meu de multe ori, se întâmplă să şi rămână în aer cuvintele, mi se par chiar amuzanţi oamenii care zic asta în mod exagerat după fiecare favoare pe care le-o faci deşi ştii şi tu şi ştiu şi ei că nu te-ar ajuta, dac-ar fi să se întoarcă situaţia.

Expresia pe care însă chiar nu-mi place să o aud este : Şi vezi că-mi eşti datoare!, zisă imediat după o rugăminte, pentru că îmi dă senzaţia că mă obligă, că mă sufocă.

Zic să menţionăm mereu: Rămân dator cu ……. şi să menţionăm de fiecare dată concret cu ce, eventual şi termenul limită până ne luăm angajamentul să ne plătim datoria morală.

Zic şi să facem mai des noi înşine servicii în mod dezinteresat, că poate în câteva zeci de ani o să fie lumea mai bună.

Voi ce ziceţi?